TRADITII SI OBICEIURI

II. România, tradiții și obiceiuri de descoperit

Noi românii găsim în diferite momente din an un prilej de sărbătoare – în zilele religioase (Paște, Crăciun), în calendarul agricol (culesul, recoltatul), există mereu o ocazie specială pentru care avem o tradiție sau un obicei pe care îl repetăm și respectăm din generație în generație.

1. Dansuri populare vechi

Turiștii străini sunt mereu fascinați de vechile dansuri populare românești, cum ar fi „călușarii” sau „hora”, ce combină mișcări elegante cu versuri satirice și muzică ritmată. Călușarii este un ritual al dansului de inițiere, în timp ce hora poate fi jucată de toți locuitorii unui sat, mai ales în zilele de duminică.

2. Tradiții românești de Crăciun

• Colinde

În perioada Crăciunului, tinerii și copiii merg să colinde din casă în casă, iar pentru efortul lor, primesc bani, cozonac, colaci, fructe sau alte prăjituri de casă. În unele regiuni din România, colindătorii poartă măști populare pe fețe. Câteva colinde specifice sunt: „Astăzi s-a născut Hristos”, „Colindăm iarna”, „Am plecat să colindăm”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, etc.

• Tăierea porcului

Cu câteva zile înainte de Crăciun, românii obișnuiesc să cumpere și să taie un porc. De obicei, această activitate implică bărbați adulți, care înjunghie animalul, iar apoi îl spală, îl curăță și îl taie în bucăți. Mai târziu, carnea de porc este procesată și gătită de către femei. Pomana porcului este prima friptură pe care femeile o gătesc chiar în aceeași zi și o servesc celor care au tăiat porcul.

3. Tradiții românești de Anul Nou

În ziua, respectiv seara de Revelion – ultima zi și noapte din an – datina colindelor continuă cu cele mai renumite colinde și urări specifice pentru Noul An: „Plugușorul”, „Steaua”, „Sorcova” și „Capra”. În anumite regiuni din România, oamenii se trezesc cu noaptea în cap pentru a merge să vadă „Capra”, un ritual în care anumiți locatari se îmbracă în costume populare tradiționale și fac un mic spectacol pentru ceilalți locuitori ai satelor: interpretează scenete, dansează, cântă pe o scenă, iar apoi merg din casă în casă pentru a fi primiți de către consătenii lor.

Înainte de miezul nopții, oamenii aștern pe mesele lor toate bucatele tradiționale pregătite în avans, pentru a se asigura că vor avea parte și în Noul An de mese îmbelșugate. Apoi, la miezul nopții, cu câțiva bani în buzunar (pentru noroc financiar și în următorul an), ies în curte și lansează artificii, pocnesc petarde, cu scopul de a „împușca” Noul An, după care servesc un pahar de șampanie cu vecinii lor.

4. Tradiții de Bobotează și Sfântul Ion

Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ion (7 ianuarie) marchează prima săptămână din Noul An, moment în care românii merg la biserică pentru a lua apă sfințită, folosită pentru curățarea și purificarea caselor și persoanelor. Se crede că apele sunt sfințite, motiv pentru care femeile nu spală deloc în următoarele 8 zile.

În noaptea de Bobotează, se spune că femeile necăsătorite își visează viitorul soț dacă își pun sub pernă o mică ramură de busuioc uscat, primită de la un preot.

5. Tradiții de Dragobete

Versiunea românească a Valentine’s Day, sărbătoare împrumutată de la americani, este Dragobete, sărbătorită anual pe 24 februarie. În preajma acestei zile, care marchează sfârșitul iernii, se crede că păsările își găsesc partenerul și încep să-și construiască un cuib împreună. În mod tradițional, bărbații și femeile aleg flori din pădure împreună și pe drumul de întoarcere, femeile permit bărbaților să le fure un sărut. Acest fapt ar marca începutul relației lor.

6. Tradiții de Mărțișor

Pe 1 martie, se sărbătorește sosirea calendaristică a primăverii. Femeile primesc de obicei mărțișoare de la familie, rude, prieteni, pe care le pot purta în piept. Mărțișorul combină împletirea firului alb cu cel roșu, simboluri ale norocului și sănătății. În mod tradițional, la sfârșit de martie, mărțișorul este prins de trunchiul unui copac.

Babele sunt o altă tradiție românească ce are loc în luna martie. Între 1 și 9 martie, femeile, bărbații și copiii își aleg o zi, iar acea zi le va spune ce le rezervă noul an. În funcție de vremea din ziua respectivă, noul an ar putea fi strălucitor și călduros, plin de soare (asociată cu norocul) sau închisă și înnorată (asociată cu ghinionul).

Legenda spune că baba Dochia a vrut să-și pedepsească singurul fiu, Dragobete, deoarece s-a căsătorit fără permisiunea ei. Astfel, o trimite pe nora sa la un râu cu un fir negru de ață, și-i spune să-l spele în apele înghețate ale râului până când acesta va deveni alb. Nora urmează întocmai instrucțiunile Dochiei, dar văzând că firul nu-și schimbă culoarea, începe să plângă. Un tânăr (care în anumite versiuni ar fi Iisus) o vede și îi oferă o floare roșie cu care să spele firul de ață. Nora face întocmai și observă că funcționează, firul devenind astfel alb. Se întoarce acasă la Dochia și-i arată rezultatul, iar bătrâna, uimită, crede că primăvara a sosit deja. Începe o plimbare în munți, iar sub razele calde ale soarelui, începe să-și arunce toate cele 9 haine de lână, una câte una, pe rând. Dar când ajunge în vârful muntelui, fără nicio haină, un vânt puternic se pornește, iar baba Dochia îngheață.

De asemenea, pe 9 martie se sărbătoresc Mucenicii, o sărbătoare în care femeile pregătesc un aluat pe care îl împletesc în formă de 8, desert numit „Sfinți” sau „Mucenici”, pe care îl servesc apoi cu întreaga familie.

7. Tradiții românești de Paște

Paștele este considerată sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos, și este asociată cu ciocnitul ouălor roșii. O persoană ciocnește oul roșu de al unei alte persoane, în timp ce spune „Hristos a Înviat!”, iar cealaltă persoană îi răspunde: „Adevărat a Înviat!” Timp de 40 de zile, până la Înălțare, oamenii se salută între ei cu aceste două replici.

8. Tradiții românești de Sânziene

Sânzienele se sărbătoresc pe 24 iunie și marchează solstițiul de vară. În cultura română, Sânzienele sunt zâne bune. În această zi, femeile se îmbracă în rochii lungi și albe și își pun o coroniță de flori sălbatice. Seara, ele dansează în jurul unui foc. Se crede că în această seară specială, cerurile se deschid și lucruri magice li se pot întâmpla celor care cred că este posibil.